NY Updates: Census can suck it!
Am fost, am văzut, am cucerit. Degeaba. Sunt o mulțime de reguli în țara asta care pur și simplu încurajează scurgerea de bani aiurea. Census e doar unul din mijloacele prin care se scot bani de la fraieri pentru câțiva grăsani lacomi.
Census e un recensământ dar mai mult decât atât, e un job opportunity destul de bun pentru mine. E temporary, e plătit între $10 și $20 pe oră și cică sunt șanse mari să intrii. Cel puțin asta e povestea pe care-am auzit-o de la toată lumea. Am sunat, mi-am făcut programare pentru un test de aptitudini și m-am pregătit cu 2 creioane și un pix ca un individ serios ce pretind că sunt.
Și azi, dis de după-amiază, m-am dus să dau testul. Era într-o librărie în Astoria, departe de orice formă de metrou deci a trebuit să merg cam 16 străzi pe jos. Dar nu m-a deranjat, pentru că mă duc la gym și cică am început să am o formă de condiție fizică. Ajung acolo și dau de o cioară idioată. I’m here for the Census test. Mă măsoară pe sub ochelari, se strâmbă vizibil și-ntr-o mare scârbă își îndreată degetul către un scaun liber. You can have a seat over there with the rest of them. Adică eram un fel de vite sau ceva. Îi zâmbesc excesiv și ușor violent și mă așez.
După vreo jumătate de oră vine unul cu o căciulă d’aia de am văzut și când frecventam motoarele – de obicei le poartă loserii ăia cu dreduri de se cred ei rasta sau ceva și are forma de șosetă/traistă de cartofi – mă rog. Ăsta era alb și sâsâit ceea ce m-a distrat la culme că mi-am adus aminte de ce-mi povestea A. despre o anume Patrissssssia.
Coborâm într-un fel de demisol și începe chinul cu completatul formularelor. Din nou m-am aflat înconjurat de crema societății – nu știe să scrie, nu are acte, nu vorbește engleză, e prea bătrân, credea că e vorba despre alt test – bă! numai specimene! Însă pe mine m-a distrat cel mai mult ăla care era ilegal – deci tu stai aici fără acte și te duci la stat să le ceri job? Cam pe unde e logica? Mă rog!…
Ca să-ți dai seama care-i nivelul de pregătire al cetățenilor care aplică pentru joburi la Census îți spun doar 2 faze destul de descriptive pentru problema în cauză:
- formularele care trebuiau completate cu datele personale au fost citite cu voce tare, punct cu punct, de către supraveghetori cu explicațiile de rigoare – Where it says *day* you put in the day you were born. Adică…heavy stuff.
- Nivelul de birocrație din sistemul ăsta minuscul în care mă aflam atinge culmi noi a ridicolului – un supraveghetor către celălalt – How many people do we have in the class? Celălalt începe să numere oamenii din sală. Supraveghetorii erau unul lângă altul. Eu mă uit oarecum cruciș încercând să-mi dau seama cea fost aia. E simplu – o dovadă a supremației unui supraveghetor față de celălalt. Sau unul dintre ei nu știa să numere. Dracu știe.
Apoi cel care nu știa să numere începe să citească ceva de pe o foaie de hârtie. Evident, nu înainte să-și așeze fundul pe masă și picioarele pe scaun. Eu mă uitam la această poziție vizibil incomfortabilă încercând să aflu care e logica în spatele acțiunii – nu știu, poate îi face bine la spate. Textul era ridicol și pur și simplu relua ce făcusem până atunci. Un fel de picătura chinezească. Pe principiul “și încă o dată pentru cei din spate că sigur n-au auzit!” AAAAAA!!!!!
Într-un final începe testul. Excelent. În sfârșit liniște. Termin în timp – 30 de minute și aștept să ne dea rezultatele. Altă cioară începe să se plângă – că nu a fost destul timp, că întrebările erau prea grele, că de ce nu ne-au anunțat etc. Am primit rezultatul. 95% făcut corect. Adică am greșit vreo 2 răspunsuri. Dracu știe care or fi alea. Oricum, eram fericit! Aveam un scor destul de bun.
Și fericirea mea a fost spulberată de supraveghetorul care nu știa să numere și avea căciulă în formă de șosetă – cetățenii au tratament preferențial. Adică faptul că eu aveam probabil cel mai mare scor din clasa aia contează mai puțin. Ideea e să fii cetățean!
Deci pe ce dă statul bani? Să plătească niște puturoși overweight cu $20/hr în timp ce eu îmi caut ca fraierul de muncă. E o senzație atât de călduroasă să te simți apreciat. America – locul în care ești deștept degeaba! Dar măcar, să facem puțin mișto de ei pe final:
