Spontaneitate marca CFR
Urmatoarele randuri le-am scris in tren. Nu am avut timp sa le corectez. O voi face in curand:
9.00 Ajung in gara de nord. O ora rezonabila. avad in vedere ca la 9.20 am tren spre Constanta. 10 minute sa-mi iau un bilet, vreo 5 sa-mi iau merinde pentru drum si inca 5 sa-mi gasesc vagonul.
9.20 Stau ca vitzelu si ma uit la tabela care imi zice ca are trenul intarziere 10 minute. Ma asteptam la asta. Nicio problema. Astept si astept si astept si…astept. Deja transpirasem. Eram mai ud ca o mireasa in noaptea nuntii
9.35 Binevoieste sa ajunga si trenul. Accelerat, din Sibiu. Peronul se umple in 5 secunde. Simt nevoia de o paranteza: de obicei ma feresc sa calatoresc in weekend mai ales cu trenul pentru ca de obicei este full. De data asta s-au prins de schema. Urc in tren: vagoane de pe vremea cand locomotiva mergea cu abur. Indraznesc sa intreb daca exista aer conditionat si un domn imi raspunde, vizibil amuzat: “Conditionat, sigur, cu conditia sa deschizi geamul” Mi-a placut faza. Ascult sfatul domnului si deschid geamul de pe coridor. 2 minute mai tarziu apare un alt domn, vizibil iritat si inchide geamul. Apoi se intreapta spre mine, ma intreaba daca eu l-am deschis si-mi spune ca geamul ala e stricat si ca trebuie sa stea inchis. Io de unde era sa stiu? Si mai important: cum arata un geam stricat?
Ok, caldura, geamuri inchise, aglomeratie. Ce poate lipsi? Doi caini pe peron erau incarligati si un al treilea incerca sa ajute femela cotzaind-o prin singurul orificiu nepenetrat. Adevarul e ca scena era metafora perfecta pentru situatia in care sunt.
9.45 Trenul porneste.
10.00 Trenul opreste. Se lucreaza si se circula doar pe o linie.
10.30 N-a miscat nimic. Ma duc sa fumez.
10.40 E GREVA! SPONTANA! E de bine. Ne-am oprint in Pantelimon City vis-a-vis de Casa Scanteii. WHY GOD?WHY?!?!?!
11.20 Copiii plang, batranii se deshidrateaza si eu impreuna cu ei. Doua teorii se vehiculeaza:
- o sa trimita autobuze sa ne aduca in Gara de Nord unde ni se vor deconta biletele – adica coada, nervi si mai multa deshidratare
- plecam in 15 minute.
O sa revin cu detalii.
11.30 Am pornit la fel de repede cum ne-am oprit. Pe coridor sunt oameni care spun ca nu toata lumea a urcat. Nimeni nu s-a asigurat de treaba asta. Eu ma tot gandesc la imaginea de pe peron.
Cand am plecat spre gara erau niste oameni stransi in parcul Kisseleff cu fetze nu chiar prietenoase. Nu prea am bagat de seama pentru ca e o scena care se tot repeta cam de 2 ori pe luna.
11.45 Trenul se opreste. Trebuie sa dam prioritate.
12.00 Trenul porneste. La fel, fara niciun fel de avertisment. Am vazut pe geam vreo 3-4 care alergau incercand sa se prinda de vagon.
12.10 Controlorii incep sa se certe cu cei care fumau pe coridor. Noi credeam ca si ei sunt in greva. Tupeu la maxim. Nu s-a dat nicio amenda. Atat ne mai trebuia.
12.30 Trenul se opreste. Am ajuns la Straulesti. Se pare ca la fiecare piatra din drum trebuie sa oprim ca sa dam prioritate. Oare cat o sa dureze drumul asta?
12.45 Trenul porneste. Ne-am obisnuit deja. Fara avertisment, fara griji.
13.45 Am ajuns in Ciulnita. Trebuia sa fim in Constanta deja.
16.00 Am ajuns in Constanta. 7 ore, cam atat faci si pana in Cluj, daca ai norocul sa nu ai intarziere. Diferenta? Vreo 500 de kilometrii.
Concluzii:
- nu cred ca voi mai merge cu trenul prea curand. Cu tot cu reducerea de student.
- in situatii de genul asta nu ai de cine sa te iei. Angajatii CFR nu au primit banii de 2 luni. Tu cum te-ai simtii sa lucrezi 2 luni voluntar? Iar Guvernul e no answer.
- romanii au prins curaj. Vreo 3 persoane de la mine din vagon au sunat presa. Ca n-a venit nimeni asta e alta mancare de peste.
- cel mai castigat din toata experienta asta a fost tipul care vindea bauturi racoritoare la suprapret.
:)) numai tie ti se putea intampla….
nu e capat de tara
Ar trebui chemata presa nu numai cand se opresc trenurile, ci si atunci cand unul dintre cei mai mari angajatori din tara nu plateste salariile, sau plateste doar foarte putin (200 RON inainte de Pasti, si astia nu prima, ci o parte din avansul la salariu) cat sa se taca din gura.